Nu întârzia.
Nu lipsea.
Nu se plângea.
Muncea.
Atât.
— Domnule, a spus Victor întorcându-se către client, Alex este unul dintre cei mai serioși angajați ai mei. Dacă nu v-a observat, sunt convins că nu a fost intenționat.
Clientul a râs ironic.
— Serios? Asta este apărarea dumneavoastră?
— Este adevărul.
— Eu cred că un angajat care nu este atent la clienți ar trebui concediat.
În acel moment, mai mulți clienți au început să urmărească discuția cu interes.
Victor și-a păstrat calmul.
— Știți care este problema? a întrebat el.
— Care?
— Mulți oameni cred că dacă plătesc o notă mare de plată au dreptul să vorbească oricum cu cei care muncesc.
Pe terasă s-a făcut liniște.
— Dar eu nu conduc un restaurant în care oamenii sunt umiliți. Nici clienții și nici angajații.
Clientul și-a încrucișat brațele.
