— „Vă mulțumesc că ați venit, domnule Vasile.”
— „Sunteți unul dintre cei mai importantenți oameni din sala asta.”
— „Să fiți mândru de munca dumneavoastră.”
Tăcerea devenise apăsătoare.
Rușinea nu mai era pe chipul lui Vasile.
Se mutase pe fețele celor care îl judecaseră.
Andrei avea ochii plini de lacrimi.
Un rândul roto.
