Bunicul s-a întors spre tata.
— Câți bani a plătit Andrei în ultimii șase ani?
Tata nu a răspuns.
— Eu am făcut calculul — a continuat bunicul. — Aproape 290.000 de lei.
Toți au rămas fără cuvinte.
Chiar și eu.
Nu mă gândisem niciodată la suma totală.
Mama a început să plângă.
— Nu am vrut să fie așa.
— Dar așa a fost — a spus bunicul.
Liniștea a devenit apăsătoare.
După câteva momente, bunica a vorbit pentru prima dată.
— Andrei, dacă mâine ai pleca, unde te-ai muta?
Am clipit surprins.
— Nu știu.
— Eu știu — a spus bunicul.
Toți s-au uitat la el.
— În apartamentul meu.
Tata s-a încruntat.
— Cum adică?
— Apartamentul pe care îl închiriez în centru. Contractul expiră luna viitoare.
— Tată…
— Nu am terminat.
Vocea lui era calmă, dar fermă.
— Andrei se va muta acolo. Fără chirie timp de un an.
Am rămas fără aer.
— Bunicule…
— Lasă-mă să termin.
S-a uitat direct la mine.
— Un an în care să strângi bani. Un an în care să te gândești la viitorul tău, nu la problemele tuturor celorlalți.
Mama a izbucnit în lacrimi.
— O să creadă că nu-l iubim.
Bunicul a oftat.
