Când și-a văzut bunicul venind cu căruța în fața școlii, Cristi a vrut să intre în pământ de rușine. O săptămână mai târziu, toți colegii îl întrebau același lucru…

— Sărut mâna, bunicule, a spus Cristi, încercând să zâmbească.

Fața bătrânului s-a luminat imediat.

— Uite-l pe băiatul meu!

I-a întins sacoșa.

— Am fost în piață cu cireșele și m-am gândit să trec pe la tine. Le-am ales pe cele mai bune.

Advertisements

Cristi a luat sacoșa.

— Mulțumesc.

— Ce faci? Ești bine?

— Da.

— Sigur?

— Sigur.

Bunicul l-a privit câteva clipe.

Nu înțelegea de ce nepotul lui părea atât de stânjenit.

Dar nu a insistat.

În acel moment, dinspre corpul profesoral s-a auzit agitație.

Mai mulți profesori discutau îngrijorați.

Una dintre profesoare tocmai primise un telefon.