Am început să râd din nou.
— Incredibil.
Toți s-au uitat spre mine.
— Fiica ta are mai puțin de o oră și tu încă vorbești despre fuziune.
Alina s-a întors spre mine.
Pentru prima dată, aroganța dispăruse complet din privirea ei.
— Despre ce documente este vorba?
Nu eu am răspuns.
A răspuns Dominic.
— Semnătura Evelinei este necesară pentru transferul unor active.
Paznicul a ridicat o sprânceană.
— Atunci cred că locul acestei discuții nu este într-un salon de maternitate.
Dominic știa că pierduse controlul.
Dar nu știa încă cât de mult.
Ușa s-a deschis din nou.
De data aceasta a intrat Simona.
Avocata mea.
Ținea telefonul în mână și părea perfect calmă.
— Mă bucur că v-am găsit pe toți aici.
Dominic a încremenit.
— Ce cauți aici?
— Clienta mea tocmai a născut. Eu ce crezi?
Simona s-a apropiat de pat și mi-a zâmbit.
— Cum te simți?
— Mai bine acum.
Apoi s-a întors către Dominic.
— Apropo, mulțumesc pentru vizită. Ne-ai economisit mult timp.
— Nu înțeleg.
— Ba înțelegi foarte bine.
Simona a scos un dosar.
Același tip de dosar pe care Dominic îl folosise când îmi ceruse divorțul.
— În urmă cu două zile am depus o sesizare către Autoritatea pentru Supraveghere Financiară și către procurorii economici privind anumite nereguli din compania ta.
Fața lui Dominic s-a golit de culoare.
Alina s-a întors brusc spre el.
— Ce nereguli?
— Nimic important, a spus el.
— Două conturi offshore, trei contracte umflate artificial și tentativa de eliminare a unui acționar din documentele oficiale, a enumerat Simona.
Salonul a devenit complet tăcut.
— Dominic… a șoptit Alina.
— Nu este ceea ce pare.
— Exact asta spui de fiecare dată când e ceea ce pare.
Pentru câteva secunde nimeni nu a vorbit.
Apoi Alina și-a scos verigheta.
