Nu a acuzat-o.
Dar toată lumea a înțeles mesajul.
— Uneori, în spatele unei haine simple se ascund sacrificii pe care puțini oameni le-ar putea înțelege. Iar acele sacrificii valorează mai mult decât orice etichetă de firmă.
Mulți părinți au început să aplaude.
Apoi alții.
Și alții.
În câteva secunde, întreaga curte era în picioare.
Ana plângea.
Nu de rușine.
De fericire.
Pentru prima dată în acea zi, nu se mai simțea diferită.
Nu se mai simțea mai prejos.
Se simțea apreciată.
Văzută.
Respectată.
În timp ce toți o felicitau, Clara stătea nemișcată.
Privirile celor din jur o făceau să se simtă mai mică decât se simțise vreodată.
Pentru prima dată, hainele scumpe și bijuteriile nu o mai ajutau cu nimic.
Fiica ei, care asistase la tot momentul, a tras-o ușor de mână.
— Mami… Ana e cea mai bună din clasă, nu?
