Cu apa, pământul s-a schimbat.
Porumbul a crescut drept și verde. Fasolea s-a agățat de pari. Dovlecii s-au rotunjit mari, ca niște promisiuni împlinite. Casa a fost reparată, încet, cu bani puțini, dar cu muncă multă. Acoperișul nu mai curgea. Ușa se închidea.
Maria a vândut primele roade în târgul de duminică. Nu s-a îmbogățit. Dar a avut destul. Destul pentru mâncare. Destul pentru haine curate. Destul pentru ca fetele ei să nu se culce flămânde.
Anii au trecut.
Fetele au crescut. Au învățat carte. Au învățat că încăpățânarea, când vine din dragoste, nu e defect.
Iar pământul uitat de toți a devenit locul unde oamenii spuneau, în șoaptă:
— Acolo trăiește femeia care a scos apă din piatră seacă.
Maria nu s-a crezut niciodată un miracol.
Doar o mamă care a refuzat să renunțe.
Și, uneori, asta e suficient ca să schimbe o lume întreagă.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
