Pentru câteva secunde nu am putut spune nimic.
Petrică stătea lângă mine, ținându-se de mâna mea.
— Ce înseamnă asta? am întrebat.
Femeia a inspirat adânc.
— Nepotul meu a dispărut acum cinci ani.
Apoi mi-a povestit totul.
Fiica ei murise într-un accident.
Tatăl copilului dispăruse din viața lui.
În haosul care a urmat, o rudă îndepărtată luase copilul și fugise.
De atunci îl căutaseră peste tot.
Poliția.
Detectivi particulari.
Anunțuri.
Nimic.
Până când un fost asistent social recunoscuse descrierea băiatului.
Și astfel ajunseseră la noi.
În zilele care au urmat, testele ADN au confirmat adevărul.
Petrică era într-adevăr nepotul ei.
Femeia se numea Elena Stănescu.
Era foarte bogată.
Avea case.
Companii.
Șoferi.
Avocați.
Dar când îl privea pe Petrică, vedeam doar o bunică îndurerată.
Problema a apărut imediat.
