Fiica mea a plecat în Austria la 21 de ani și nu s-a mai întors acasă timp de 12 ani
Am coborât scările aproape alergând.
În hol stătea Andreea.
Mai slabă.
Mai palidă.
Mai obosită.
Dar era ea.
Ne-am îmbrățișat fără să spunem nimic.
Minute întregi.
Ca și cum am fi încercat să recuperăm doisprezece ani într-o singură clipă.
Când ne-am desprins, i-am atins obrajii.
— Ce se întâmplă cu tine?
Ochii i s-au umplut de lacrimi.
— Mamă…
Am privit spre etaj.
— Ce este în camera aceea?
Fața ei s-a schimbat imediat.
Atunci am înțeles că instinctul meu avusese dreptate.
Ne-am așezat la masa din bucătărie.
Pentru prima dată după doisprezece ani.
Și atunci mi-a spus adevărul.
Markus nu fusese niciodată soțul pe care îl crezusem eu.
La început fusese atent.
Generos.
Protector.
Apoi devenise controlator.
Treptat îi preluase întreaga viață.
Programul.
Banii.
Deciziile.
Prietenii.
