Au scos un plic.
Înăuntru, un contract.
O sumă care îi tăia respirația.
O investiție.
Un spațiu adevărat.
Un restaurant mic, cu numele ei.
„Pentru că ce-ai pus în farfuriile noastre ne-a ținut în viață,” a spus Mihai.
„Iar ce-ai pus în inimile noastre ne-a făcut oameni,” a adăugat Ioana.
Simona a plâns atunci, pe trotuar.
Fără rușine.
Aburul de la orez se ridica în continuare.
Strada nu mai era un tunel.
Era începutul.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.
