Restul drumului l-a făcut aproape fără să mai ridice privirea.
Ținea traista lipită de piept, ca și cum cineva ar fi putut să i-o ia. Din când în când privea fotografia fiicei sale și zâmbea slab, încercând să alunge rușinea care îi rămăsese agățată în suflet după vorbele băiatului.
Trenul a intrat în Gara de Nord într-o agitație de oameni grăbiți, bagaje trase după ei și telefoane care sunau din toate direcțiile. Nea Ilie a coborât printre ultimii, atent să nu împingă pe nimeni cu traistele lui.
Se uita în toate părțile după Ana.
Și atunci a auzit vocea ei.
Advertisements
— Tată!
S-a întors brusc.
